Vârful Rabla.Încă o zi,încă o poveste.Tămaș Alin Simion

Etimologia toponimului Rabla din Munții Rodnei
Publicat pe 26 februarie, 2016 de vchindea


Etimologia toponimului Rabla din Munții Rodnei



Toponimul care constituie subiectul acestui articol este atribuit unui vârf magnific – o impozantă piramidă de 1902 (sau 1912) metri altitudine din Masivul Rodnei.



Vârful Rabla văzut de pe Vf. Laptelui



Prima atestare a toponimului e de 1769-1773 (Vurvu Rabla), ulterior fiind menționat la 1806-69 și 1869-87 cu o denumire similară (Vârful Rabla, Vârful Rablei).

Vârful Rabla pe harta austriacă de la 1769-1773 (localizarea indicată de săgeată)

Vârful Rabla pe harta austriacă de la 1869-1887 (localizarea indicată de săgeată)



Din punct de vedere semantic și fonetic acest toponim este foarte atipic și greu de explicat. Prima asociere care îi vine în minte oricărui cunoscător al dialectului zonei este cu apelativul ’rablău’,’hoț, jefuitor’, un cuvânt încă viu în județul Bistriței și poate și în alte părți ale Transilvaniei (autorul la auzit recent, ca termen de ocară folosit de către un localnic din Bistrița Bârgăului). Dacă acest etimon ar sta la baza toponimului, totuși din punct de vedere morfologic ar fi dificil de explicat forma atestată ’Rabla’, având în vedere că o semnificație ’rabla’ , ’jefuirea, jaful’, e oarecum abstractă și ar necesita o formă verbală ’a răbli’,’a jefui’ neatestată. Având în vedere că regionalismul transilvan derivă din apelativul hu. ‘rabló’ cu același sens, care are și forma verbală ‘rabolni’,’a jefui’ s-ar putea propune o derivare a toponimului pe această filieră, însă și în acest caz fonetismul toponimului e dificil, ar fi de așteptat mai curând una din formele ’Rablău’ sau ’Răbșag’.

Un prim indiciu în ceea ce privește o soluție inedită la această problemă a fost oferit autorului de o conversație cu un localnic din satul maramureșean Săcel. Chestionat despre denumirile populare ale munților din creasta principală a Rodnei acesta a reprodus următoarea succesiune de denumiri: …, Lespedea, Fața Răblii, Cățânul … etc. Dacă primul și al treilea toponim sunt ușor de identificat și pe hărțile actuale, cel de-al doilea e inedit și prin relație cu celelalte toponime cunoscute pare a fi localizat în zona de izvoare a pârâul Rebra, în apropierea vârfurilor Buhăiescu și Bătrâna. Versantul din creasta principală spre valea Rebrii are expunere sudică ceea ce justifică denumirea de ‘față’ adică ‘coastă însorită, sudică’. În aceste condiții asocierea geografică dintre Fața Răblii și valea Rebrii pare a fi aproape certă ceea ce induce și ideea unei posibile asocieri toponimice. Posibil ca toponimul să fi fost inițial *’Fața Rebrii’ deformat ulterior la *’Fața Răblii’ fie prin simplă ignoranță, fie intenționat pentru o mai mare expresivitate sau pentru a evita confuzia cu alte toponime similare din masiv (Vârful Rebrei aflat la sud de Pietrosul Rodnei, de exemplu).



Priveliște de pe Vârful Bătrâna spre Valea Rebrei. Fața Răblii e localizată aproximativ în locul indicat de săgeată

Prin analogie soluția etimologică posibilă pentru Fața Răblii poate fi folosită pentru a explica și toponimul Rabla, care în această interpretare s-ar fi numit inițial ’Vârful Rebri’ deformat în modul expus mai sus la ’Vârful Răbli’ din care a fost izolată apoi prin metonimie forma actuală ’Rabla’. Având în vedere că toponimele ‘Rebra’ provind din apelativul est-slavic ‘rebro’,’coastă, versant’, avem un argument suplimentar care sprijină această etimologie – aspectul dramatic al versanților abrupți ai vârfului Rabla justificând semantic o astfel de derivare.