Grădinărit cu plante perene în context urban

De ce am crește plante perene comestibile în oraș? Nu ne este frică de poluare? Nu este prea mult de lucru? Nu am ieși prea mult din “normalitatea” vieții de oraș?

Cu siguranță că primul motiv pentru a crește plante perene în oraș este cel legat de propria noastră hrană. Dorința noastră ca orășeni este de a ne transforma spațiul urban dintr-un deșert alimentar într-o oază de hrană și de verdeață comestibilă. Față de legumele aduse cu tirul de la sute de kilometri distanță aceste plante sunt mai intense la gust și mult mai dense în nutrienți și în vitamine. Combinat cu faptul că nu necesită atât de multă muncă pentru a le întreține se potrivește de minune cu viața noastră urbană plină de activități.

Un alt motiv pentru care ne dorim să grădinărim în orașe este tocmai simțul aventurii și al descoperirii. Orașul ne aparține și nouă și dorim să putem interveni în el, să îi dăm un sens, să participăm la textura lui și o să schimbăm din ceva pur decorativ și rece într-un mediu interactiv care răspunde la acțiunile și interacțiunile noastre cu el. Este o aventură a descoperirii orașului ca o grădină potențială cu multe nișe, buzunare și oaze ce așteaptă să fie încărcate cu plante din cele mai diverse și să prindă viață și sens.

Aceste grădini sunt adevărate poduri ce fac legătura între generații diferite de oameni, îi reconectează și îi ajută să își descopere plăcerea de a locui în oraș. Grădinile urbane comunitare oferă contextul de a colabora și de schimba plante și recolte, tehnici și semințe rare. Acestea sunt bazele cooperării între oameni care ajută la formarea unor comunități locale puternice de orășeni ce lucrează împreună și se ajuta unii pe alții.
_______________________________________________

Autor text: Crăciun Radu, formator, grădinar și designer de permacultură. A descoperit permacultura în urmă cu 12 ani și este membru fondator al Asociației Române de Permacultură. A realizat numeroase proiecte de permacultură și a susținut diverse cursuri și ateliere de permacultură. Printre proiectele mai complexe pe care le-a dezvoltat se numără Cultivă Orașul – un proiect de grădinărit urban și Porodica Urbană- un CSA (Agricultură Susținută de Comunitate) urban. În prezent dezvoltă propria lui fermă de permacultură, Permacultură Vale, in cadrul căreia implementeză un proiect de food-forest și care este noul sediu al Asociației Române de Permacultură. Radu crede în puterea exemplului, în forța fiecăruia de a face bine și de a se implica activ în provocările pe care schimbarea climatică le aduce în viața noastră.
_____________________________

Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului ”Creștem reziliența urbană și a comunităților prin grădinărit urban”, finanțat de către AO „Reprezentanța IM Swedish Development Partner”.