𝗖𝗼𝗻𝗳𝗲𝗱𝗲𝗿𝗮𝘁̦𝗶𝗮 𝗘𝘂𝗿𝗼𝗽𝗲𝗮𝗻𝗮̆ 𝗮 𝗣𝗼𝗿𝘂𝗺𝗯𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗮 𝘀𝗮̆𝗿𝗯𝗮̆𝘁𝗼𝗿𝗶𝘁 𝟰𝟬 𝗱𝗲 𝗮𝗻𝗶... 𝗹𝗮 𝗕𝘂𝗰𝘂𝗿𝗲𝘀̦𝘁𝗶!

𝗖𝗼𝗻𝗳𝗲𝗱𝗲𝗿𝗮𝘁̦𝗶𝗮 𝗘𝘂𝗿𝗼𝗽𝗲𝗮𝗻𝗮̆ 𝗮 𝗣𝗼𝗿𝘂𝗺𝗯𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗮 𝘀𝗮̆𝗿𝗯𝗮̆𝘁𝗼𝗿𝗶𝘁 𝟰𝟬 𝗱𝗲 𝗮𝗻𝗶... 𝗹𝗮 𝗕𝘂𝗰𝘂𝗿𝗲𝘀̦𝘁𝗶!

🇷🇴 Un semnal puternic pentru rolul României în agricultura europeană.

📌 Au fost prezenți fermieri din Franța, Germania, Italia, Spania, Polonia, Bulgaria.
📌 Subiecte fierbinți: bugetul Politicii Agricole Comune și susținerea fermierilor.
📌 Europa are nevoie de un mecanism comun de gestionare a riscurilor – seceta e o urgență pentru România!
📌 Productivitate, sustenabilitate, competitivitate – viitorul agriculturii europene e în joc.

▶️ Vezi în video ce mesaje au fost transmise de decidenți europeni și lideri din agricultură.
▶️ Dă play și află de ce acest eveniment a fost atât de important pentru fermierii români și europeni!

#Agricultură #PoliticaAgricolăComuna #Porumb #RiscuriAgricole #Fermieri #UE #România #FAPPR

Alina Crețu, director executiv Forumul APPR
Confederația Europeană a Porumbului a decis să aniverseze cea de-a 40-a sărbătorire a acestei culturi, atât de importantă la nivel european, la București, în România. Acesta este un semn extraordinar de important pentru ceea ce reprezintă agricultura românească la nivel european. Și cred că ceea ce am reținut astăzi de la colegii noștri fermieri din toate țările agricole importante din lumea europeană, fost alături de noi colegii din Franța, Germania, Italia, Spania, Polonia, Bulgaria.

Cred că pentru toți aceștia, faptul că s-a vorbit atât de mult de bugetul politicii agricole comune și că am avut un mesaj foarte clar astăzi din partea unui parlamentar european și anume doamna Céline IMART, una dintre cele mai active voci din Parlamentul European în ceea ce privește susținerea agricultorii și a fermierilor, reprezintă un mesaj foarte puternic în sensul în care vom găsi susținere pentru ca acest buget să rămână un buget de sine stătător și politică agricolă comună să beneficieze de un buget, chiar dacă știm cu toții că șansele ca el să fie diminuat sunt foarte mari, măcar să ne asigurăm că acest buget va fi separat și că cei doi piloni vor continua să funcționeze, poate cu mici ajustări, dar vor continua să funcționeze pentru fermierii europei. În al doilea lucru important este mecanismul de gestionare a riscului. Cu toții am auzit astăzi despre această provocare care este reprezentată de gestionarea riscului în Europa astăzi, riscurilor catastrofale, care sunt greu asigurabile sau neasigurabile în unele state europene și, bineînțeles, pentru România SECETA este elementul cel mai important.

Astăzi, cred că am ajuns cu toții la un numitor comun și anume faptul că avem nevoie de această umbrelă europeană care să gestioneze riscurile majore și un astfel de fond pentru riscurile catastrofale la nivel european este o necesitate și o urgență pentru următorul exercițiu financiar, bineînțeles cu o flexibilitate acordată statelor membre care au un diferit istoric, un diferit parcurs și specificități în ceea ce privește aceste riscuri majore. Și un al treilea element, extrem de important, este că Europa trebuie să continua să producă și trebuie să începem din nou să fim în logica productivității la nivel european. Este important să ne gândim la tot ceea ce înseamnă protecția mediului, este important să ne gândim la rentabilitatea unei ferme sau la venitul fermierului, dar trebuie să avem în continuare în vedere, poate mai mult ca niciodată, că productivitatea trebuie să crească la nivel european pentru că și consumurile cresc la nivel european și odată cu apropierea de acest jucător important pe piața europeană, Ucraina, dar și de alte acorduri comerciale internaționale, fermierul european trebuie să rămână competitiv.

Sistemul de gestiune a riscurilor este prioritatea forumului APPR de anul acesta. Mai multe campanii au fost derulate, mai multe întâlniri cu autoritățile, mai multe întâlniri cu cei care sunt implicați în domeniul asigurărilor și reasigurărilor, dar și cu decidență europene, ar trebui aplicat și ar trebui să funcționeze de ei. Să nu uităm că astăzi din subvenția directă pe hectare se oprește deja 3%, cât de la fermierii din România, cât și de la alți fermieri europeni.

Aceste mecanisme funcționează în anumite state europene. În Spania, de exemplu, avem programul Agroseguro. În Franța acest program funcționează, așa că ar trebui adaptat și măcar parțial să funcționeze și în România.

Iar dacă nu reușim să avem un mecanism în perioada imediat următoare, în măcer și obligatoriu, el trebuie să funcționeze odată cu următorul exercițiu financiar multianual. Adică, începând cu anul 2027-2028, există și o legislație europeană coerentă și această pălărie, această umbrelă europeană care să găzduiască cumva un mecanism de gestionare a riscului european.