Destinul lui Nicu Ceauşescu.

Nicu Ceauşescu a părăsit această lume ducând cu el multe mistere. Şi asta nu pentru că şi-ar fi dorit acest lucru, ci, mai degrabă din cauza faptului că proaspăta democraţie se chinuia din răsputeri să-l demonizeze din simplul motiv că avea codul genetic al părinţilor săi.

"Am numai patruzeci de ani și ceva și nu vreau să mor", îi spunea Nicu Ceaușescu avocatei Paula Iacob, în 1996.
Destinul lui Nicu Ceaușescu poate fi asociat cu cel al personajelor din tragediile grecești. În câteva zile a ajuns de pe cele mai înalte culmi ale puterii, pe cea mai de jos treaptă a existenței. Și asta doar din cauza unui blestem, parcă. Singura sa vină era cea de a fi fost fiul părinților săi.

Oricât de tare ar fi un om, după ce își vede părinții mutilați îngrozitor de gloanțe și asistă la sărbătoarea sinistră a unui întreg popor, tot se rupe ceva în el. Părăsit, lovit mișelește și hăituit chiar de către aceia pe care-i făcuse oameni, Nicu Ceaușescu trăia o singurătate cumplită. Era, nu numai singur în celulă, cât și vinovat de toate relele posibile. Erau primele luni ale inventatei democrații românești, dar și la fel de inventatelor sale vinovății ce-l transformaseră în pușcăriaș.

Unica sa legătură cu lumea umană a fost atunci avocata sa, Paula Iacob. Poate și pentru că își pierduse părinții în acel spectacol grotesc, Paula Iacob, în mod natural, devine polul gândurilor sale pozitive, substindu-i-se tuturor rudelor sale apropiate. Atât în timpul detenției, cât și în perioada de libertate, Nicu Ceaușescu a stat de multe ori de vorbă cu sinceritatea celui care nu mai are nimic de pierdut cu Paula Iacob. De aceea amintirile doamnei Paula Iacob despre Nicu Ceaușescu reprezintă mărturii foarte prețioase despre ceea ce era Nicu Ceaușescu în realitate.

"Se creease o apropiere mare, și caracter și comportament ale lui Nicu. Deși în conștiința românilor el intrase drept arhetipul copilului răsfățat, din mărturisirile lui ulterioare răzbătea o amărăciune a celui care a crescut fără căldură sufletească. Este adevărat că odată, când a avut o expresie care nu mi-a plăcut, avea un fel de a privi viata și adevărul decât alți oameni. După ani de zile de la revoluție, lumea, dezmeticită, pricepe că nu tot ceea ce a făcut familia Ceaușescu a fost rău și un om ca Nicu Ceaușescu ar fi avut un loc important în politica actuală", povesteşte avocata Paula Iacob.

Poate că adevărata dimensiune a singurătății i s-a revelat lui Nicu, abia după ce s-a eliberat. Fără casă, fără serviciu, prințișorul ajunsese cerșetor. Stătea și și era nevoit să ceară de mâncare puținilor oameni care îl mai recunoșteau. Poate că vor exista voci care vor spune că e prea patetică această abordare a biografiei lui Nicu Ceaușescu. Având în vedere, însă, nedreptățile care i s-au făcut după revoluție, considerăm că este cel puțin necesar să se audă și aceste relatări.

I created this video with the YouTube Video Editor (   / editor  )