Controler pompă de căldură o setare și apoi uitare

Pompa de căldură are automatizare?
Da. Pompele de căldură (PdC) Hyundai, Leader, Immergas, Inventor cu R32 și Hyundai cu R290 au automatizarea proprie; nu trebuie cumpărată separat. Controlerul vine la pachet cu PdC monobloc și în unitatea internă a PdC split (poate fi detașat).

Unele mărci/modele de PdC au mai multe variante de automatizare (controlere) și trebuie comandate separat de echipament.

Deși controlerul încorporează un senzor interior de temperatură, așa încât poate fi folosit ca un termostat clasic ON/OFF (ping-pong), noi propunem ignorarea acestei funcții și folosirea compensării meteo pentru încălzirea/răcirea oricărui tip de clădire.

În afară de setări, controlerul e degeaba, nu joacă niciun rol. Iar aplicația de pe telefon ne face să „uităm” de el.

1. Controler fără niciun rol, amplasare oriunde: case de locuit
Inerția termică cu încălzire/răcire în pardoseală cu agent termic în șapă (IRPAT) este infinit mai mare față de calorifere (CALO-rii, multe păpate) sau ventiloconvectoare (WC-V, pardon VCV). În plus, casele de locuit sunt pur și simplu locuite 24/24. Degeaba alegem alternare orară: ba 22°C/confort și 20°C/economic. Temperatura din casă scade 2°C în „vreo două” săptămâni toamna, primăvara, iarnă blândă.

Instalațiile Sibotherm folosesc doar adaptarea meteo. În afară de setările inițiale, controlerul nu mai are niciun rol activ. Poate fi amplasat oriunde în casă, la înălțimea umărului utilizatorului – pentru comoditate. 😉

Termostatul e „creierul” încălzirii/răcirii pe internet.ro (forumuri, Facebook, TikTok). Instalațiile Sibotherm îl sfidează total.


Chiar, cât poluăm planeta cu fabricarea termostatelor, regletelor, actuatoarelor, kilometrilor de „cable” pentru IRPAT „sustenabil”?
2. Controler tot degeaba: birouri
Cum spuneam, inerția termică cu IRPAT are o inerție termică enervant de mare. Dar, să spunem că o clădire de birouri are CALO sau VCV, inerția termică a instalației este zero barat – sau hai, inerție neglijabilă.

Într-o clădire de bugetari, cu orar de muncă de la ora 1018′ la ora15fără un sfert, cu CALO și/sau VCV, va fi mai economic să fie alternată încălzirea: regim de confort / regim de economic.

Sugestia noastră pentru clădiri folosite intermitent (birouri, pensiuni), încălzite cu VCV sau CALO, este îmbinarea a două funcții pentru încălzire/răcire:

curbă de adaptare meteo (nu funcția de termostat a controlerului, nici termostat extern); și
programare orară: softul impune o curbă de compensare meteo mai joasă în orele de regim economic. Administratorul clădirii (un fel de „fochistul”) alege curba de adaptare pentru regimul confort și curba pentru economic.
Amplasare controler: în camera „fochistului” sau oriunde.

3. În sfârșit controler cu rost: săli de nunți
Pentru restaurante (sau orice clădiri/corturi folosite câteva ore pe săptămână sau pe lună), cel mai probabil (și chiar sugerăm) cu VCV(sau aeroterme de tavan, perete), PdC va face cel mai cald agent termic pentru încălzire rapidă, brutală. Iar controlerul folosit ca termostat (setat pe 21°C) va da comanda de oprire pentru că lumea a început să danseze și temperatura internă depășește 21°C. Un om dansând degajă aproximativ 200–350 W. La 200 de invitați, rezultă 40–70 kW termici. Deci, micile pompe de căldură care dansează (nuntașii) preiau controlul asupra încălzirii. Culmea… PdC trece pe răcire, probabil.

Setări din telefon
Bietul controler era deja ignorat după ce am făcut setările inițiale. Colac peste pupăză, vine aplicația mobilă să-l facă și „mai sfidat”: alegerea curbelor de adaptare, orare etc. vor fi făcute din telefon. Oricum, și aplicația va fi ignorată după ce va fi aleasă curba potrivită.

Controlerul rămâne pe perete doar ca să dea impresia că știm unde e camera tehnică. Atât.

SiboGPT