Cum se construia PORTUL CONSTANTA- Imagini istorice- ROMANIA IN EPOCA CEAUSESCU

| Copieri video de pe orice tip de caseta pe dvd/usb
| Telefon: 0744586572
| Adresa: Bd. Mamaia 62
| Digital Passion

#Port #Comunism #Constructie

Amenajări ale Portului Constanţa de la Marea Neagră începuseră încă din 1857. În acel an autorităţile turce au concesionat construirea Portului Constanţa şi a căii ferate Cernavodă-Constanţa companiei engleze "Danube and Black Sea Railway and Kustendge Harbour Company Ltd.", iar Portul Constanţa a beneficiat, pentru prima dată, de amenajări şi dotări relativ moderne, se arată pe site-ul https://www.portofconstantza.com/.

''După Războiul de Independenţă, în anul 1878, Dobrogea revine României şi, odată cu aceasta, apar primele preocupări pentru construirea unui port care urma să fructifice poziţia strategică a Constanţei şi avântul economic înregistrat de tănărul stat. (...) În aceste condiţii, statul român a răscumpărat instalaţiile portuare de la compania engleză, a contactat specialişti străini pentru întocmirea unor proiecte de lărgire a portului şi a investit în construirea monumentalului pod de la Cernavodă'', indică site-ul menţionat.

În 1878, Portul Constanţa dispunea de 200 m diguri şi 4 ha incintă portuară, se arată în lucrarea ''Enciclopedia geografică a României'', autor Dan Ghinea (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2002).
La 16 octombrie 1896 a avut loc inaugurarea oficială a lucrărilor de construcţie şi modernizare a Portului Constanţa, lucrări care au început după proiectul inginerului I.B. Cantacuzino. În 1899, inginerul Anghel Saligny, constructorul podului de la Cernavodă, a fost numit director al lucrărilor Portului Constanţa, se arată în dicţionarul "Membrii Academiei Române (1866-2003)" (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003).

La 27 septembrie 1909 a avut loc inaugurarea oficială a Portului Constanţa, în prezenţa regelui Carol I. La începutul secolului XX Portul Constanţa avea un dig de larg, de 1.377 m lungime, digul de Sud (1.497 m), cu farul roşu, danele de încărcare, mii de metri de cheiuri, silozuri, calea ferată ş.a. Suprafaţa platformei portuare era de 119 ha, se menţionează în lucrarea ''Enciclopedia geografică a României''.
În perioada interbelică se adaugă platformei portuare noi elemente de infastructură, precum uscătoria de porumb, clădirea administraţiei portuare, docul plutitor ş.a, iar traficul atinge 6,2 milioane tone în 1937, cifră care situa Constanţa între primele porturi europene (https://www.portofconstantza.com/). În 1938 volumul traficului portuar a fost de 4.138.677 tone, din care 3.946.357 tone reprezentau mărfurile destinate exportului, în principal ţiţei, material lemnos şi produse agricole. În ceea ce priveşte flota comercială maritimă, aceasta însuma 26 nave cu o capacitate totală de transport de 58.204 tone, potrivit lucrării ''Judeţele patriei. Constanţa - Monografie'' (Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1980).

Din 1967, au început lucrările de extindere a portului către sud. Un rol important pentru dezvoltarea Portului Constanţa l-a avut construirea Canalului Dunăre - Marea Neagră, inaugurat în 1984. Pe parcursul a două decenii, Portul Constanţa a atins dimensiuni impresionante, însumând o suprafaţă de peste 3.900 ha. Vârful de trafic a fost înregistrat în anul 1988, când au fost operate 62,3 milioane tone mărfuri.(https://www.portofconstantza.com/)

La 13 noiembrie 2001 a fost semnat un memorandum de înfrăţire între Portul Constanţa şi Portul Rotterdam din Olanda, în scopul creşterii traficului de mărfuri între acestea.

La 22 august 2003, la Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa (CNAPMC), a avut loc ceremonia de inaugurare a noului statut de port cu facilităţi vamale pentru Portul Constanţa. Pentru trecerea Portului Constanţa în regim de port cu facilităţi vamale au fost necesare amenajări în perimetrul portului, pentru ca organele abilitate să poată asigura o supraveghere cât mai atentă a împrejmuirii portului şi a accesului în port, informa cu acel prilej CNAPMC.