Mănăstirea BOGDANA (Rădăuți, Bucovina, România)

Vă rog să activați subtitrarea în românește! - Please turn ON English subtitle!
Mănăstirea ortodoxă Bogdana este situată în partea central-sudică a municipiului Rădăuți, vis-a-vis de Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial (inaugurat 1920) și ansamblul statuar ecvestru Bogdan I (inaugurat în 1985). Biserica mănăstirii, datând din 1360 și având hramul Sfântul Nicolae (6 decembrie) a fost ctitorită de voievodul Bogdan I (1359-1365), întemeietorul statului feudal Moldova. Este considerată a fi cea mai veche biserică zidită din Moldova. A avut și rolul de necropolă domnească, aici fiind înmormântați atât ctitorul, cât și urmași la tron și rude ale acestora până în timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432) când biserica a devenit reședință episcopală. În timpul primei domnii a lui Alexandru Lăpușneanu biserica a fost restaurată, fiindu-i adăugată (1559) un pridvor închis. Ocuparea Bucovinei în perioada 1775-1918 de către Imperiul Habsburgic a avut mari influențe asupra regiunii și a mănăstirii. În anul 1781 s-a construit un turnul-clopotniță, dar în anul următor, Episcopia a fost mutată la Cernăuți și numai după încă un an, în 1783 mănăstirea a fost desființată, fiind transformată în biserică parohială. De asemenea, o parte din chilii au fost demolate, iar altele transformate în grajduri pentru garnizoana austriacă staționată aici. În anul 1876, lângă biserică, a fost construită o casă parohială. Mănăstirea Bogdana a fost reînființată în anul 1992 cu obște de călugări. În anul 1996 s-a înlocuit catapeteasma degradată a bisericii cu una nouă din lemn de stejar. În anul 1998 s-a terminat construcția unui corp de chilii cu arhondaric și a unei biserici noi cu hramul Sf. Ierarh Leontie de la Rădăuți (racla cu moaștele sfinte se află în biserica veche). Biserica este înaltă, cu acoperișul ascuțit, fără turlă. Pereții au ziduri groase de 1,40m și sunt sprijiniți de 10 contraforturi. Stilul arhitectural al bisericii îmbină elemente romanice, bizantine și gotice. Este formată din pridvor, pronaos, naos și altar. Interiorul pronaosului și naosului este separat în trei nave prin șase stâlpi groși pătratici. Nu se știe când și cine a făcut pictura inițială. Pictura a fost completată sau refăcută în mai multe rânduri. Tabloul votiv din naos nu este atribuit cu certitudine, dar având în vedere că biserica este reprezentată fără pridvor (construit de Alexandru Lăpușneanu) atunci personajul principal ar putea fi chiar ctitorul, Bogdan I, urmat de alți doi domnitori ce ar putea fi Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare.