Georgeta Filitti - Conferința ”România regală în La Belle Epoque”

Pe 8 mai 2016, Georgeta Filitti a susținut conferința cu tema România regală în La Belle Epoque.
ăstimpul dintre ultimele decenii ale secolului al XIX-lea şi Primul Război Mondial a însemnat o perioadă de efervescenţă, de creativitate şi inovaţie resimţită benefic în spaţiul românesc.

Războiul din 1877-78, în urma căruia s-au obţinut independenţa statală, o monarhie tot mai ancorată în realităţile româneşti şi o economie în plină dezvoltare fac din România arbitrul Balcanilor.

Creaţia instituţională (bănci, biblioteci, institute, spitale, şcoli superioare, aşezăminte de binefacere), arhitectura de for public şi particulară (rămasă azi aproape singura mândrie a oraşelor noastre), sistemul educaţional cu eficienţă dovedită – toate au evidenţiat valenţele naţionale.

Cultura a însemnat un schimb profitabil de valori cu Occidentul. Şcolirea unor români în marile centre apusene, venirea şi rămânerea în România a numeroşi medici, arhitecţi, ziarişti, profesori au pus o pecete cosmopolită pe manifestările spirituale din această epocă. În acelaşi timp, fondul naţional a fost inteligent valorificat iar vectorul de căpetenie în domeniu rămâne familia regală. Cultivarea costumului popular, încurajarea industriei casnice ţărăneşti, popularizarea arhitecturii tradiţionale, susţinerea învăţământului sătesc, culegerea folclorului se îmbină armonios cu modernitatea promovată de numeroasele personalităţi culturale ale timpului.

M. Eminescu, G. Coşbuc, N. Grigorescu, G. Enescu, I. Ghica, M. Kogălniceanu, C. A. Rosetti, G. Gr. Cantacuzino, P.P. Carp, Iancu Bălăceanu, Take Ionescu, familia Brătianu, Ion Cantacuzino, Victor Babeş, Carol Davilla, N. Iorga, familia Storck, Spiru Haret şi încă mulţi alţii dinamizează societatea. O presă de mare expresivitate – în limbile română, greacă sau franceză – face operă de informare şi cultivare totodată a opiniei publice.

Observatori străini avizaţi considerau Bucureştiul unul dintre cele mai muzicale oraşe din lume. Artişti români şi străini evoluau pe scena Ateneului, multe concerte desfăşurându-se sub înalt patronaj regal.

Pasiunea pentru teatru îşi găseşte o inegalabilă confirmare în producţiile Teatrului Naţional şi ale teatrelor particulare. Repertoriul autohton, la concurenţă cu cel străin, ţine în alertă spectatorii din zonele urbane.

Cursele de cai, animate de Jockey Club, raliurile auto, demonstraţiile aviatice adună un public uriaş. Acolo se etalează ultimele creaţii ale modei, adusă din străinătate ori confecţionată în ţară.

Această pulsaţie a societăţii în ritm european e oglindită şi de viaţa de societate. Animatoare sunt în primul rând femeile. Cultivate, inteligente, multe remarcabil de frumoase, ele reuşesc să se impună deopotrivă în ţară şi, de pildă, la Paris, unde ţin saloane prin excelenţă de factură intelectuală.

La belle époque a privit, fără îndoială, precumpănitor, elita socială. În acelaşi timp, formarea clasei de mijloc, ambiţia de a avansa pe scara socială ca şi grija autorităţilor pentru variate programe sociale au însemnat un efort statornic de utilizare a energiilor, de solidarizare a comunităţilor, de desăvârşire a individului.

O epocă apusă, parte din tradiţia noastră europeană, spre care merită să ne întoarcem adeseori ca exemplu de reuşită a unei lumi arbitrate de instituţia monarhică. Georgeta Filitti

Despre Georgeta Filitti

Specialist în istoria modernă şi contemporană a României. Editor de documente.