Popas in Transilvania II

Un film de Mircea Cîmpeanu în județul Cluj, in localitățile Mociu, Bercheșu, Frata, Soporu de Câmpie, Ceanu Mare.

Campania de cercetare multidisciplinară a culturii tradiționale organizată în satele de câmpie aparținătoare județului Cluj de către o echipă de cercetători de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Traditionale nu și-a propus ca obiective principale doar culegerile de date, documente și informații cu privire la obiceiurile locurilor și istoria comunităților. Întâlnirile cu oamenii relevă mereu o dimensiune nouă, greu perceptibilă de la distanță, o latură umană, sensibilă, proprie personajelor “scenei” tradiționale. Acești oameni minunați întâlniți, ce se supun cu bucurie dorințelor și căutărilor noastre, reconstituie, mereu plini de bunăvoință, fragmente de viață și de tradiție populară, retrăind episodic tinerețea, pe care și-o aduc foarte bine aminte. Astfel, cu ajutorul lor ajungem să cunoaștem, să înregistrăm și să conservăm în arhive valori neprețuite ale culturii țărănești autentice. Materialul cules devine o mărturie de necontestat a identității, de o importanță deosebită în viitor, unde, odată cu aderarea României la structurile europene, patrimoniul cultural naţional este esențial, din punct de vedere al susţinerii şi integrării țării în Uniunea Europeană.
Toate aceste aspirații nu se pot concretiza însă fără eforturile acestor oameni binevoitori, de la țară, pe care-i întâlnim și-i întrebăm mereu despre portul, graiul și obiceiurile locului. Și poate, din recunoștință pentru ceea ce fac, acest articol le este dedicat doar lor, celor ce ne-au mărturisit impresionante întâmplări personale și ne-au oferit toată știința lor pentru ca noi s-o prezentăm, mai departe, tuturor celor ce iubesc tradiția. Vrem ca prin acest mic gest de recunoaștere, numele lor să rămână pentru veșnicie înscris în cartea de aur a culturii clujene întrucât, fără a avea vreodată vreun interes, au slujit și s-au implicat continuu în viața comunității lor, doar cu dorința fierbinte ca tradițiile să nu se piardă. Sunt oameni care merită a fi amintiți chiar și atunci când n-o să mai fie. Dumnezeu îi va răsplăti pentru faptele lor frumoase!

Trecerea prin localitățile Câmpiei Transilvaniei a îmbogățit substanțial și concret cunoștințele noastre cu privire la patrimoniul cultural imaterial al satelor și comunelor vizitate și nu a făcut altceva decât, prin tot ce ni s-a dezvăluit acolo, să ne fie și mai dor de tradițiile și obiceiurile vechi și de oamenii care le-au creat. Astăzi ne-au rămas doar locurile, sfintele locuri ale creației populare și … amintirile.
Frumoasele și dulcile amintiri!