D.C. - pag. 150 - punct. - 3 ,,Cine sunt “fraţii” noştri,,

Matei 12:50 “Căci oricine va face voia Tatălui Meu care este în ceruri, acela Îmi este frate, soră şi mamă.”


R 2235, col. 1, par. 5-7:
Apostolul urmează exemplul Domnului nostru Isus în simbolizarea adevărului şi a dreptăţii prin Lumină, şi a păcatului şi a oricărui rău prin Întunericul care i se opune. Considerat astfel, Dumnezeu ar fi însăşi perfecţiunea luminii — “în El nu este întuneric”, nu este păcat, nu este imperfecţiune. Cu acest gând în minte, apostolul arată că orice creştere a părtăşiei cu Dumnezeu la care am putea aspira, trebuie să fie pe linia adevărului, a bunătăţii, a purităţii; şi arată că ar fi păcat să le spunem altora sau să ne imaginăm în inima noastră că umblăm cu Dumnezeu şi avem părtăşie cu El, dacă mersul vieţii noastre este unul întunecos, păcătos. Aceştia numai se înşală pe ei înşişi şi înşală pe alţii: nu înşală pe Dumnezeu şi nu primesc binecuvântarea celor care “umblă în lumină”.
Mai mult, în măsura în care umblăm în lumină şi în armonie şi părtăşie cu Dumnezeu, vom constata că suntem în părtăşie cu toţi ceilalţi care gândesc ca noi. Aşadar, dacă nu “iubim pe fraţi, pe care îi vedem”, aşa încât să putem avea părtăşie şi plăcere spirituală cu ei, acela va fi un indiciu că nu suntem cu totul în armonie şi părtăşie cu Dumnezeu. Dar cine sunt “fraţii”? Domnul nostru ne spune că nu toţi cei care-I declară numele sunt fraţi adevăraţi; El spune: “Nu orişicine-Mi zice: “Doamne, Doamne!” va intra în împărăţia cerurilor îvor fi recunoscuţi ca fraţii Lui şi comoştenitoriş, ci cel care face voia Tatălui Meu care este în ceruri”. Vedem astfel că prin faptele noastre, nu numai prin declaraţiile noastre, suntem acceptaţi de Domnul nostru, care iarăşi spune: “Cine este mama Mea şi care sunt fraţii Mei? … Căci oricine va face voia Tatălui Meu care este în ceruri, acela Îmi este frate, soră şi mamă”
Mat. 7:21; 12:48, 50.