Mihail Nesteriuc despre identitate și stereotipuri interetnice în R. Moldova

De la tatăl ucrainean, Mihail Nesteriuc a moștenit pasiunea pentru istorie, iar de la mama - tradițiile moldovenești. E vorbitor nativ de rusă, iar româna a învățat-o din podcasturi. Cum se împletesc toate în identitatea de tânăr născut în sec. 21 ne spune în acest episod din „Laboratorul social”.

Mihail este un tânăr jurnalist de limbă rusă. Produce podcastul de dezbateri „ȘahDebat”, în care invită persoane cu viziuni diferite sau chiar diametral opuse și discută subiecte controversate și sensibile din diferite domenii – de la drepturile minorităților sexuale până la statutul de neutralitate sau o eventuală aderare a Republicii Moldova la NATO.

Spune că-și dorește să dezvolte o cultură a dezbaterilor, mai ales în rândul publicului de limbă rusă. „În general, societatea e foarte polarizată, să spunem așa, în zilele noastre. Dar adevărul este că noi, cu toate că suntem diferiți - de altfel, toți oamenii sunt diferiți, nu doar prin etnie, prin limbă, dar și prin caracter etc., totuși, omenirea pe parcursul istoriei a reușit să construiască proiecte mari, cu toate aceste multe diferențe”, susține Mihail.

Atașamentul pentru valorile democratice i-a fost cultivat din familie. Face parte din generația Internetului, dar a crescut și cu posturile TV pe fundal, în special cele rusești, doar că, spune Mihail, părinții și bunicii săi din Cupcini, Edineț, l-au învățat să aibă mereu o perspectivă critică asupra conținutului. „Era televiziunea pe fundal. Dar mereu era o percepție critică. Și bunelul meu, eu țin minte cum critica, la fel. Eu am crescut [cu înțelegerea] că televiziunea nu spune mereu adevărul”.

Când era în clasa a 9-a, Mihail și-a dat seama că nu știe suficient de bine româna și vrea s-o învețe ca lumea: „Pentru că eu înțelegeam că, iată, o să mă duc la Chișinău la studii. Am să trăiesc aici, am să lucrez aici. Și, respectiv, fără limba română îmi va fi foarte greu să găsesc un job pe placul meu. Deci asta este o libertate”.

Metodele de predare a limbii române în școală s-au dovedit a fi ineficiente, spune tânărul, iar cursuri online bune de limbă română nu existau. Atunci Mihail a decis să învețe româna ascultând podcasturi românești pe subiectele ce-l interesau:„Ascultam emisiuni politice, sociopolitice, dezbateri etc. Ceea ce mă interesa. Asta este foarte important, să asculți subiecte care te interesează, pentru că altfel, pur și simplu, o să te plictisești și vei renunța”.

În acest episod din noua serie a podcastului „Laboratorul social” Mihail povestește și despre cum a studiat istoria românilor datorită bibliotecii adunate de tatăl său, ce stereotipuri au unii despre alții vorbitorii de limbă română și cei de limbă rusă din Republica Moldova și cum face el față acestor stereotipuri.

***
✔️ Abonați-vă la Europa Liberă pe rețele sociale:
Facebook -   / europalibera.org  
Instagram -   / europalibera  
Odnoklassniki - https://ok.ru/group/52203659460797

🌐 Accesați site-ul nostru pentru cele mai proaspete știri și reportaje - https://moldova.europalibera.org/

📜 Ne bucurăm că participați la dezbaterile noastre și scrieți comentarii, dar vă rugăm să respectați câteva reguli:

1. Nu vrem să limităm în nici un fel libertatea de gândire și exprimare, dar ne rezervăm dreptul de a șterge din forum afirmații care pot avea consecințe juridice, care sunt defăimătoare, obscene, indecente, abuzive, violente, pornografice, amenințătoare, discriminatoare, care îndeamnă la ură sau sunt ilegale.
2. Forumul de dezbateri nu poate fi utilizat în scopuri comerciale.
3. Nu postați, cu bună știință, nici un material care ar putea reprezenta o încălcare a dreptului de autor.
4. Comentariile trebuie să fie, în cea mai mare parte, în limba română și rusă.