Replica Romilor in Procesele "SLAPP" initiate de Nicolae Paun

Unul din Romii Traditionali parati in Dosarele "SLAPP" initiate abuziv de Nicolae Paun (2023-2024) isi spune public punctul de vedere in octombrie 2025.

Ce sunt Procesele de tip "SLAPP"?

Procesele de tip SLAPP (Strategic Lawsuits Against Public Participation, adică Procese Strategice Impotriva Participării Publice) sunt acțiuni judiciare inițiate pentru a intimida, hărțui sau reduce la tăcere cetățeni, activiști, jurnaliști sau whistle-bloweri (avertizori de integritate), nu neapărat pentru a obține câștig real în instanță. În cazul lui Nicolae Păun, mai lacom din fire, el pare a vrea să obţină şi glorie dar şi bani de la victimele trimise în procese de tip SLAPP.

Jurisprudenta CEDO arata ca victimele castiga invariabil aceste procese de tip SLAPP la CEDO, iar cazurile Otegi Mondragon contra Spaniei (2011), Colombani și alții c. Franței (2002), Monaco c. Italiei (2019), Mladina d.d. Ljubljana c. Sloveniei (2014), Lopes Gomes da Silva c. Portugaliei (2000), Oberschlick c. Austriei (nr.1 şi nr.2, 1991 şi 1997), Lingens c. Austriei (1986), Steel and Morris v. Regatului Unit (2005) sunt doar cateva exemple.

Caracteristicile proceselor de tip SLAPP:
(1) Reclamanții sunt puternici - companii, politicieni sau persoane cu influență
(2) Pârâți cu resurse limitate, trimişi în judecată pentru că au criticat chestiuni de interes public – cum ar fi drepturile minorităţilor, cheltuirea banilor publici etc
(3) Procese prelungite sau disproporționate
(4) Absența unui prejudiciu real sau exagerarea daunelor morale invocate de reclamant
(5) Efect de chilling asupra exprimării libere și criticii publice. Cazuri clasice din jurisprudenţa CEDO, cu privire la SLAPP, au dat câştig de cauză victimelor.

Faptul că Nicolae Păun a devenit „deputat al romilor” (neales de romi) numit, în decembrie 2024 (la al cincilea mandat "al romilor", desi el semnase adeziune la PUSL), precum şi „preşedinte al comisiei pentru drepturile Omului” din Camera Deputaţilor” a condus la analizarea separată şi a abaterilor lui disciplinare, în contextul prevederilor Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor precum şi ale Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Activiştii anti-SLAPP au arătat organelor abilitate indicii şi probe ale acestor forme de abuz continuate, incompatibile cu statutul de deputat, cum ar fi intimidarea sistematică a unor grupuri vulnerabile, încălcarea prestigiului Parlamentului prin acțiuni care afectează libertatea de exprimare a cetățenilor sau activiștilor civici şi inclusiv derapaje rasiste şi homofobe foarte grave.

Dacă Tribunalul Bucureşti nu ar fi aprobat, cu celeritate, cererea de revizuire a Cauzei Balaca (2023), imediat după identificarea publică a abuzului, în iunie 2025, atunci s-ar fi generat o jurisprudenţă anti-CEDO în România, în materia de tip SLAPP indreptata impotriva romilor, cauzatoare de prejudicii statului roman.

Stai informat pe
forumulromilor.blogspot.com