Herghelia LUCINA

Herghelia LUCINA

Herghelia Lucina se află situată pe valea Lucavei, o mini depresiune aflată în munții Obcina Mestecănișului.
Herghelia se află pe teritoriul a trei comune din jud. Suceava: Moldova Sulița, Cârlibaba și Izvoarele Sucevei.
Începând cu anul 1788, Lucina a fost întrebuințată ca pășune alpină pentru tineretul de diferite vârste și rase de la herghelia Rădăuți, fiind secție de crestere a tineretului cabalin de la acea herghelie.
Herghelia de cai huțuli de la Lucina s-a înființat în anul 1856 sub comanda cavalerului colonel Martin von Hermman.
De la înființarea ei și până în anul 1914, herghelia a aparținut imperiului Austro-Ungar, împreună cu herghelia Rădăuți.
În anul 1875 din motive necunoscute, herghelia este desființată, însă datorită cererilor armatei, ea a fost reînființată în anul 1877, având un nucleu de reproducție format din zece iepe cumpărate de la populația din zonă, și armăsarul Știrbu achiziționat din cătunul cu același nume.
Evoluția rasei huțul a înregistrat progrese deosebite în Herghelia Lucina până în anul 1914, în luna august, când din cauza războiului herghelia a fost evacuată din Bucovina în Austria. Cu ocazia acestei evacuări s-au pierdut și registrele genealogice ale hergheliei.
La 29 iulie 1919, s-au adus la Rădăuți 150 de capete de armăsari și iepe de reproducție, cumpărate de la Viena de către delegații României : Ion Larionescu si Popescu Daia.
La 10 martie 1944 din cauza celui de-al doilea război mondial, efectivul de 60 iepe mame, 5 armăsari pepinieri precum și o parte din tineretul hergheliei Lucina a fost evacuat la Sâmbăta de Jos, la poalele munților Făgăraș.
În timpul luptelor care s-au dat pe teritoriul hergheliei au ars toate adăposturile pentru animale și toate locuințele. Din această cauză, după război, cabalinele nu au fost aduse imediat la Lucina, ci după anul 1954 când herghelia a fost reconstruită.
Până în 1990 Herghelia Lucina a fost sub administratia C.R.C.C.C.R. (Centrul Republican de Creștere și Calificare a Cabalinelor de Rasă), după care dată a trecut, din punct de vedere administrativ, la R. A. Cai de Rasă, care în anul 2000 a devenit S.N. Cai de Rasa S.A. Din toamna anului 2002 Herghelia Lucina trece sub administrația Direcției Silvice Suceava.
Din iulie 2015, Herghelia Lucina trece în subordinea Direcției de Creștere, Exploatare și Ameliorare a Cabalinelor, ca subunitate a acesteia.
Herghelia crește în principal rasa Huțul și rasa Cal de Bucovina.

RASA HUȚULĂ a fost întemeiată pe pământurile României, în timpul ocupației austriece. Rasa Huțulă este una dintre cele mai performante rase de cai, adaptată condițiilor de exploatare în regiunea montană: armată (vânători de munte), exploatarea lemnului, transport în zone montane greu accesibile. Populație vestigiu întrucât prin caracterele de exterior amintește despre tarpan, calul sălbatic euroasiatic dispărul la sfârșitul secolului trecut.
Aria tradiţională de creştere a calului de rasă Huţulă în România este cuprinsă în partea de nord şi est a Carpaţilor orientali. Din punct de vedere administrativ această zonă acoperă părţile montane din judeţele Suceava, Neamţ, Maramureş şi Bistriţa Năsăud.
Rasa cunoaşte acum o oarecare răspândire şi în afara arealului tradiţional. Aproape toate depozitele de armăsari deţin armăsari de montă publică huţuli pe care îi utilizează pentru ameliorarea cabalinelor din marea creştere, adaptate condiţiilor de exploatare din zonele montane.

CALUL de BUCOVINA reprezintă o rasă utilitară de tracțiune întemeiată în anii 70 - 80 în urma inițierii unui proiect comun derulat la hergheliile Lucina și Rădăuți între Centrul Republican de Creștere și Calificare a Cailor, Universitatea de Științe Agricole Iași și Armată, pornind de la reproducători de rasă Huțulă, Semigreu, Gidran, având ca obiectiv dezvoltarea unei populații de cai utilitari pentru tracțiune, adaptată condițiilor de munte, cu o dezvoltare corporală și o capacitate energetică superioară huțulului.
(Sursa http://www.hergheliidestat.ro/herghel...)