Dorin Cocarta, TEZAUR UMAN VIU, Fundu Moldovei, judet Suceava

"Vatra etnofolclorică Fundu Moldovei (Fundumoldovii, cum apare în primele scrieri) face parte din formațiunea răzășească a Câmpulungului împreună cu satele Sadova și Pojorâta, formându-se ca vatră pe valea strâmtă a Râului Moldova, fiind ultimul sat din Moldova, după cum arată și numele, în drumul spre Borșa Maramureșului. În această vatră trăiește Dorin Cocârță, omul bun la toate cele, ce pășește cu sfială și înțelepciune pe urmele marilor rapsozi, Ilie Cazacu și Isidor Andronicescu. Badea Cocârță doinește și cântă cu scripca, povestește cu haz din amintirile de-o viață, zice poezii și snoave, poartă cu mândrie straiele de sărbătoare, dar mai cu seamă știe a giuca după cum o prins de la cei bătrâni: Giocul cel Mare, Puiculeana, Frunza nucului, Leușteanca și alte jocuri de doi, precum și Arcanul – unul dintre cele mai frumoase jocuri de bărbați din Bucovina – cu strigături de comandă. Dorin Cocârță, nu numai că știe jocurile, dar de vreo 60 de ani îi învață și pe cei tineri; așa că tot satul Fundu Moldovei, dar și Sadova și Pojorâta, știu a juca. Și nu oricum, ci păstrând stilul bătrânesc al locului (scuturat și cu talpa la pământ), ritmul de bază format din picioare metrice dipirice, graiul și tehnica de execuție a strigăturii cu chiuitură pe anacruză de sprijin. Personalitatea şi întreaga activitate în slujba folclorului bucovinean autentic este cartea de vizită a rapsodului Dorin Cocârță, ceea ce îl recomandă pentru a obține titlul de TEZAUR UMAN VIU."
prof. Constantin Irimia "Vatra etnofolclorică Fundu Moldovei (Fundumoldovii, cum apare în primele scrieri) face parte din formațiunea răzășească a Câmpulungului împreună cu satele Sadova și Pojorâta, formându-se ca vatră pe valea strâmtă a Râului Moldova, fiind ultimul sat din Moldova, după cum arată și numele, în drumul spre Borșa Maramureșului. În această vatră trăiește Dorin Cocârță, omul bun la toate cele, ce pășește cu sfială și înțelepciune pe urmele marilor rapsozi, Ilie Cazacu și Isidor Andronicescu. Badea Cocârță doinește și cântă cu scripca, povestește cu haz din amintirile de-o viață, zice poezii și snoave, poartă cu mândrie straiele de sărbătoare, dar mai cu seamă știe a giuca după cum o prins de la cei bătrâni: Giocul cel Mare, Puiculeana, Frunza nucului, Leușteanca și alte jocuri de doi, precum și Arcanul – unul dintre cele mai frumoase jocuri de bărbați din Bucovina – cu strigături de comandă. Dorin Cocârță, nu numai că știe jocurile, dar de vreo 60 de ani îi învață și pe cei tineri; așa că tot satul Fundu Moldovei, dar și Sadova și Pojorâta, știu a juca. Și nu oricum, ci păstrând stilul bătrânesc al locului (scuturat și cu talpa la pământ), ritmul de bază format din picioare metrice dipirice, graiul și tehnica de execuție a strigăturii cu chiuitură pe anacruză de sprijin. Personalitatea şi întreaga activitate în slujba folclorului bucovinean autentic este cartea de vizită a rapsodului Dorin Cocârță, ceea ce îl recomandă pentru a obține titlul de TEZAUR UMAN VIU."
prof. Constantin Irimia