IANCU GUDA, despre econonomia ROMÂNIEI în 2026

Dacă vreți să susțineți financiar proiectul, puteți să contribuiți aici:   / ceseintampla  


E greu să se rezolve problemele câtă vreme trăim într-o stare de buimăceală și nu înțelegem nici de unde vine nici care sunt ele. Medicul, chirurgul înainte să se apuce de treabă trebuie să aibă un diagnostic.

Noi n-am înțeles încă ce ni se întâmplă. România este arestată de niște combinagiști. Care au adus economia în situația în care e și care nu acceptă să fie rezolvată situația, ci doar ameliorată și ameliorată fără să renunțe ei la combinații.

Ideea că te poți vindeca de cancer fără citostatice, doar cu gânduri bune e stupidă. Ideea că este de vină cel care îți livrează tratamentul pentru faptul că tu Ai ajuns în situația în care ești e la fel de stupidă.

Bolojan o să plece, iar România va continua în aceeași mediocritate fără să înțeleagă nici ce i se întâmplă nici de ce. România e o treabă neserioasă, pentru că ea conține foarte mulți cetățeni nu care nu înțeleg, dar nici măcar nu înțeleg că nu înțeleg.

Dacă România nu lua măsurile fiscale din toamna acelui an, agențiile internaționale de rating ar fi retrogradat țara în categoria „junk”, nerecomandată investițiilor.

Această decizie ar fi dus imediat la creșterea costurilor de finanțare: statul ar fi plătit dobânzi mai mari cu câteva puncte procentuale, iar firmele și populația ar fi luat credite cu dublul costului. Creditarea s-ar fi blocat, consumul s-ar fi prăbușit, iar economia ar fi intrat într-o recesiune severă.

În loc să se reducă deficitul, veniturile statului ar fi scăzut dramatic, generând o criză și mai profundă. România ar fi ajuns să plătească mai mult, să se împrumute mai greu și să se afunde în instabilitate economică.

Am stat de vorbă cu Iancu Gouda despre economia care urmează.

Iancu Guda subliniază că economia României trece printr-o perioadă în care disciplina bugetară și colectarea eficientă a taxelor sunt esențiale pentru stabilitatea financiară, iar reducerea deficitului bugetar și optimizarea cheltuielilor publice sunt priorități.

Atrage atenția că măsurile fiscale fără reforme reale de colectare nu vor genera creșterea durabilă a veniturilor la buget și că accentul trebuie pus pe echitate și pe combaterea economiei subterane. În comentariile sale despre mediul antreprenorial, Guda explică că pornirea și dezvoltarea unei afaceri în contextul actual economic sunt provocatoare și necesită o planificare riguroasă a costurilor și a riscurilor.

El consideră că nivelul economiilor populației poate fi crescut numai printr-o monitorizare atentă a cheltuielilor și prin prioritizarea obiectivelor financiare, nu doar prin sporirea veniturilor. În analizele sale, Guda pune accent pe faptul că veniturile publice trebuie sprijinite de o colectare mai eficientă a taxelor existente înainte de introducerea altora noi, pentru a nu afecta competitivitatea firmelor.

El mai menționează că datoria publică și nivelul cheltuielilor trebuie gestionate cu responsabilitate, într-un mod care să consolideze încrederea investitorilor și stabilitatea macroeconomică. Conform reflecțiilor sale, educația financiară și responsabilitatea individuală în gestionarea banilor sunt factori critici pentru o creștere economică durabilă, atât pentru firme, cât și pentru gospodării. Pe ansamblu, Guda transmite că economia din acest an necesită prioritizare clară, disciplină bugetară și soluții pragmatice, nu simple promisiuni populiste, pentru a sprijini creșterea sănătoasă a veniturilor și bunăstarea cetățenilor.

În același timp, el subliniază un paradox interesant: oamenii care câștigă mult tind să riște mai mult și să cheltuiască excesiv, ceea ce îi poate face chiar mai vulnerabili din punct de vedere financiar decât cei cu venituri mici.

Guda atrage atenția că tot mai mulți români deschid firme și intră în antreprenoriat, ceea ce arată încredere în economie, dar și dorința oamenilor de a-și controla propriile venituri. În opinia sa, nu este o perioadă ușoară pentru a porni o afacere, însă cu planificare corectă și evaluarea riscurilor se pot crea proiecte sustenabile.

El vorbește și despre rolul statului, explicând că măsurile fiscale nu sunt eficiente dacă nu sunt însoțite de reforme reale și de o colectare corectă a taxelor. În viziunea lui, România pierde prea mult prin evaziune, iar corectitudinea fiscală trebuie să devină regulă, nu excepție.

Iancu Guda insistă constant pe importanța educației financiare, considerând-o un pilon esențial al stabilității unei familii sau firme. El crede că românii trebuie să învețe să compare prețuri, să evite împrumuturile inutile și să construiască un fond de urgență.

Pe scurt, mesajul său repetat este că un an economic dificil nu trebuie să fie un blocaj, ci un semnal pentru disciplină, prudență și decizii pragmatice, atât pentru oameni, cât și pentru guvern.