Transnistria: cine sunt, ce fac și de ce ne afectează

Noi am fost cu Rusia. Știm prea bine cât „bine” ne dorește Kremlinul atunci când ne împinge spre așa-numita „lume rusă”. Ne amintim de embargourile la vinuri și fructe. Ne amintim frigul și întunericul, robinetul de gaz închis, șantajul energetic, economic și politic.
După toate acestea, cine mai vrea cu Rusia?

Îmi pare rău că, în anii de independență ai Republicii Moldova, nu s-a reușit lichidarea separatismului. Cunosc bine persoanele care au stat la originea acestui fenomen încă din 1992. Ei au fost instigatorii războiului de la Nistru, iar Kremlinul i-a sprijinit activ pentru a dezbina țara noastră.
Care sunt motivele pentru care liderii regimului separatist de la Tiraspol nu au fost trași la răspundere pentru crimele și abuzurile din 1992? Smirnov, Caraman, Mărăcuța… Cine și de ce i-a protejat pe acești liderii separatiști timp de peste 30 de ani? Codului penal prevede pedepse pentru separatism, dar organele de drept nu au deschis niciun dosar în baza acestei legi. De ce?
De peste 35 de ani, Rusia a încercat și continuă să încerce să ne țină sub control, într-o poziție de vasalitate. Este dureros și periculos să vedem partide din Parlament care depind politic de Moscova. La fel de îngrijorătoare sunt deplasările unor politicieni, preoți și tineri la Moscova, unde primesc instrucțiuni despre cum să destabilizeze Moldova. Asta nu este politică, este subminarea statului.

Vadim Krasnoselski își exprimă dorința de a se întâlni cu președinta Maia Sandu, însă motivul invocat nu valorează nimic. Nu cred că o asemenea întrevedere este justificată. Președinta nu ar trebui să se întâlnească cu liderul unui regim separatist decât într-un singur caz: dacă acesta vine cu o decizie fermă de renunțare la separatism și cu solicitarea clară de reintegrare a celor două maluri ale Nistrului. Atât.

Dosarul transnistrean este unul complicat, însă politica actualei guvernări față de cetățenii din stânga Nistrului este una corectă și echilibrată. Condamn ferm poziția regimului de la Tiraspol în ceea ce privește școlile cu predare în limba română din regiune. Peste 2.000 de elevi care învață în aceste instituții nu beneficiază de protecția deplină a drepturilor lor fundamentale.

Viitorul țării noastre depinde direct de ceea ce se întâmplă la granița de est. De patru ani, armata lui Putin duce un război barbar împotriva Ucrainei. Peste un milion de oameni au fost uciși, răniți sau dați dispăruți. Aceste crime nu pot rămâne fără răspuns.
Sunt participant la războiul din 1992. Atunci Ucraina nu ne-a sprijinit, ne-a trădat. Dar adevărul rămâne: la Nistru am luptat pentru libertate și independență, iar dreptatea a fost de partea noastră.
Astăzi susținem Ucraina nu din uitare, ci din principiu. Pentru că ei luptă pentru pământul lor, așa cum am luptat și noi. Chiar dacă am plătit cu sângele tinerilor noștri în 1992, nu putem rămâne indiferenți. Admirăm rezistența poporului ucrainean și condamnăm fără echivoc agresiunea rusă.
Cred cu tărie în viitorul european al Republicii Moldova. Tocmai de aceea trebuie demascați așa-zișii „proeuropeni” de ocazie. Dacă referendumul nu ar fi trecut, ar mai fi ieșit ei să pozeze în europeni?

Vasile Untu a fost deputat în Parlament, în legislatura 1998–2001, a fost vicepreşedinte al Comitetului Executiv raional Căuşeni, participant la războiul de la Nistru.

#diaspora #europa #libertate #pace #romania #democratie #europe #moldova #moldovamea #rusia